Grădina Botanică

Grădina botanică din Cluj, discutabil principala atracție turistică din oraș a fost definitivată, așa cum e acum, în perioada interbelică. Din perioada comunistă avem serele, iar in ultimii ani avem amenajate câteva noi poteci. Grădina are 14 hectare și se întinde de la Institutul Oncologic până în cartierul Zorilor ocupând spațiul dintre străzile Republicii si Pasteur. Deținând peste 10.000 de specii de plante Grădina botanică din Cluj a fost evaluată ca una dintre cele mai prestigioase din lume.

Unul dintre neajunsuri e lipsa unor panourilor informative cu valoare educațională, singurele înscrisuri rămânând denumirile în limba latină ale plantelor. Un alt neajuns e lipsa de fonduri si nevoia de a apela la diverse ONGuri pentru ajutor, în ciuda taxei percepute la intrare ¹.

Descoperă biodiversitatea vegetală

Îți alegi un drum oarecare in rețeaua complexă de poteci și nu trebuie să ai o țintă anume ca sa dai de ceva interesant. Singurele lucruri pe care le vede toată lumea sunt florile și copacii cu flori din sectorul ornamental de la intrare. Primăvara găsești aici numeroase soiuri de lalele, brândușe, narcise, zambile. Iar vara infloresc sute de varietăți de trandafiri si alte plante ornamentale.

Grădina Japoneză

Grădina e aranjată într-un stil tradițional japonez și cuprinde un lac în mijlocul căruia se află o insulă. La insula ajungi pe un podeț din piatră îngust și fără balustrada sau pe un pod curbat in stil japonez. Acolo gaseși o lanternă din piatră. Tot în Grădina Japoneză este un foișor unde te poți odihni pe bancă și de unde poți vedea rațele ce stau pe lac.

Drumul prin păduricea de brădet

O poți lua la deal pe dumul larg ce urcă pe lângă Pârâiașul Țiganilor. Drumul e umbrit de copaci înalți, majoritatea conifere, ce reprezintă zona de munte a României.

Alternativ poți alege niște cărări mai puțin umblate, care să ducă la părâiaș. Sunt aici unele locuri mai ascunse năpădite de o vegetație necontrolată dar luxuriantă.

Grădina Romană

Un loc de odihnă, de meditație pentru părinți și de joacă pentru copii. Având in centru statuia zeiței Ceres, umbrită de arbori înalți și bătrâni, Grădina Romană e o platformă bătătorită. E înconjurată de bănci, o cișmea și doua sarcofage de piatră descoperite in vechiul oraș Napoca. Inspre nord sunt câteva straturi cu plante pe care le cultivau romanii și a căror denumire științifică poate fi regăsită în denumirea populară a unor plante de la noi.

Serele

Sera cu plante acvatice e cea mai atractivă pentru copii, atunci când e întreținută. Atmosfera are aproximativ 30°C, pe apa plutesc frunzele de 1.5 m diametru ale celebrului nufăr de pe Amazoane iar în apă peștișori de acvariu. Tot aici e trestia de zahăr, papirusul și plante mangrove (copaci ce prezintă rădăcini lungi cu rol de fixare sau cu rol în respirație).

Sera cu palmieri, mostre ale vegetației ecuatoriale și tropicale, e cea mai mare seră din grădină. Cobori înăuntru pe un plan înclinat în loc de scări și apoi te uiți în sus la frunzele copacilor exotici aduși de prin intreaga lume ce se înalță 10-15 metri, până la acoperișul de sticlă. Pe scoarța unora dintre copaci se păstrează scrise numele vizitatorilor ce au trecut pe-acolo de-a lungul timpului (începând cu anii 60).

Plopul stadionului

Plopul stadionului a fost ultimul supraviețuitor al marilor plopi din Lunca Someșului aflată în zona actualului parc central Simion Bărnuțiu, lângă stadionul Ion Moina. A fost tăiat la vârsta de 150 de ani, cu ocazia noii construcții Cluj Arena și apoi adus în Grădina Botanică.

Muzeul Botanic

Recent, Muzeul Botanic și-a extins programul de vizită de la doua zile pe săptămână la cinci zile, dar care nu includ weekendul: L-V 07-15. În muzeu ai șansa să recunoști mai multe exponate decât poți recunoaște afară. E vorba de soiuri tradiționale de fructe și legume (de ex. este expus un ciorchine de strugure), cereale (de ex. știuletele de porumb), ciuperci împărțite în comestibile și otrăvitoare, plante condimentare (frunze de dafin, semințe de muștar, piper, coriandru), plante medicinale împărțite în recunoscute științific și leacuri băbești.

La colecția de plante textile (in, cânepă , sau bumbac) sunt expuse atât plantele în diferite stadii de procesare cât si produsul final (de exemplu pânza de in).

Mai este un sector (colecția dendrologică) ce prezintă secțiuni transversale prin trunchiurile diverșilor pomi sau copaci (brad, arțar, cireș, nuc, etc.) dar și obiecte tradiționale din lemn manufacturate de locuitorii din Țara Moților (donițe, ciubere, tulnice etc.)

Turnul de apă

În cel mai îndepărtat sector al grădinii botanice, sectorul sistematic, se află un turn de apă cu niște scări metalice care te urcă la diverse niveluri. Să ajungi în vârful lui poate fi o adevărată aventură, dacă ești împreună cu copii. Dar, odată ajuns, pe lângă priveliștea de sus poți admira numele și alte înscrisuri scrijelite de trecători pe pereți.

În concuzie

Grădina Botanică a devenit un simbol al Clujului in cei 100 de ani de existență și e o resursă valoroasă de diversitate vegetală și peisagistică. O destinație obligatorie pentru turiști și copii aflați în excursie și un loc traditional unde-și fac nuntașii poze.

Grădina are un mare potențial educațional pentru copii și alți neinițiați în botanică, dar deocamdată rămâne nefolosit: lipsesc panourile informaționale sau un ghid căruia să-i poți adresa întrebări.

TARIFE ACCES INTRARE

5 lei/persoană

http://gazetino.wordpress.com/2011/05/10/gradina-botanica-din-cluj-abandonata-ubb-nu-mai-e-capabila-sa-o-intretina/

Scris la: 2012-04-28 07:14:35

Autor: David Mihai